Un week-end la Roma…cu fetele…suna bine, nu ? Cand am citit prima oara mesajul pe care l-am postat pe Facebook, mi-a sunat nu bine, ci foarte bine. Si asa a si fost. Foarte bine. Si nu a fost doar un week-end, au fost 4 zile, si da, chiar am fost doar cu fetele.
Cine ne-a auzit ca plecam la Roma la plimbare, shopping si alte chestii de fete, normal ca ne-a invidiat. Suntem invidiate de fel, dar acum si cu plecarea asta….Am plecat 6 fete cucuiete (trebuia sa fim 7 dar din pacate, am pierdut o cucuiata) si ne-am intors 5 cucuiete pentru ca una a zburat catre Miami sa se distreze cu vedetele. Tinuta ei de drum a iscat ceva contraziceri si dezbateri, dar pana la urma bine ca a plecat imbracata si nu dezbracata. In timp ce scriu aceste randuri, imi vine in cap o intrebare, o tinuta originala din carnita à la Lady Gaga ar fi putut satisface anumite standarde ? :)
Ideea cu week-end-ul la Roma ne-a venit intr-o zi de vara cand ne delectam cu un pranz libanez. A pornit ca o idee, dar s-a concretizat rapid. Pac-pac, biletele de avion, pac-pac, apartamentul.
Rezervarile pentru acest week-end la Roma le-am facut din timp, asa cum spuneam. Am zburat cu low cost-ul, nu am simtit la dus, dar la intors ne-am distrat 4 ore prin aeroport asteptand ca simpaticii de la compania aeriana sa-si plateasca taxele de aeroport. Cred ca este o problema cu intoarcerile astea din Italia, cand ne-am intors din Milano, am asteptat 7 ore, acum doar 4. Bine, nu pot compara aeroportul Fiumicino din Roma cu un fel de gara Baneasa al nostru din Milano, dar asteptarea, tot asteptare a fost. Cred ca italienii astia vor sa ne convinga sa nu mai plecam sau sa nu mai venim deloc :).
Poate daca am fi fost romani si nu romance, am fi fost intampinate altfel, dar asa, am simtit din prima ca italienilor le plac romancele. De la aeroport am fost duse pana in fata apartamentului de Gianluca, alt « luca », Jeanluc (Picard :)) ne-a intampinat la apartament, refuzand sa ne mai ia garantia pentru ca suntem niste doamne serioase, ce naiba acum :), la restaurante, dupa modelul grecilor, toti italienii ne invitau sa mancam la ei, deci am fost bine primite.
Zilele au inceput cu trezirea de dimineata (asta mai mult din obisnuinta) si s-au terminat cu somnul la ore destul de tarzii si asta nu pentru ca am colindat cluburile ci pentru ca oboseala de peste zi nu ne lasa sa ne culcam devreme. Am colindat strazile Romei, am vazut multe piete, multe obiective turistice, nu asa de multe magazine… Impresiile generale au fost bune, Roma mi s-a parut ca aduce cu Parisul ca stil, nu tu blocuri uriase, cladiri de birouri moderne ci strazi pavate, incarcate de istorie si arta, piete, unde oamenii stateau tolaniti la soare pe scari, lume la terase, fie cald, fie frig. Si….multi turisti, de toate nationalitatile, multa agitatie (noi am stat exact langa Vatican, unde era un continuu furnicar) si multi vanzatori de fake-uri.
Cel mai mult mi-a placut Fontana di Trevi, unde pe langa agitatia de care vorbeam, am simtit si un pic de mister, de dragoste si de dorinta de a fi mai bun. Nu as putea sa explic de ce, mi s-a parut doar mai aproape de sufletul meu, nu atat de rece ca si Coloseumul, Pantheonul sau Columna lui Traian. Ne-am pierdut si noi in multimea care arunca un banut si isi punea o dorinta si la fel ca si ceilalti, chiar daca am fost putin sceptice, ne-am pus cate o dorinta care speram sa se indeplineasca.
Imi pare rau ca nu am vazut Capela Sixtina, mai mult pentru Michelangelo, caci am trait alaturi de el, datorita lui Irving Stone, momentele in care a pictat Capela Sixtina. In fiecare zi era o coada destul de mare la intrarea in Vatican si nu ni s-a parut prea atractiv sa pierdem vremea si in plus a mai fost si un incident care ne-a convins definitiv.
In schimb ne-am plimbat agale prin Gradinile Borghese, ne-am odihnit picioarele pe bancutele de aici, fina si Simona au ratat din pacate plimbarea cu bicicletele dar ne-am bucurat si ne-am amuzat de pozele facute de mine, care in alte ordine de idei, ma pricep foarte bine la incadrat, in comparatie cu altii si asa in general.
De magazine nu prea am ce sa povestesc, am facut si mici cumparaturi, m-a impresionat mai mult Milano la acest capitol, dar oricum nu asta a fost scopul acestei excursii. Si mai pot spune ca ne-am chinuit teribil sa gasim un supermarket. Am totusi ce sa povestesc despre mancare : ne-am propus sa mancam numai paste si pizza, cat mai multe feluri si pot afirma (si fetele pot confirma) ca tot ce am mancat a fost foarte bun, mozzarela e mozzarela la ea acasa. Am mancat si unul dintre cele mai bune tiramisu ca si mascarpone e mascarpone la el acasa.
Pizza, paste, restaurante, terase, cluburi, distractie, magazine, shopping…..
joi, 18 noiembrie 2010
joi, 30 septembrie 2010
Vacanta Muntenegru si un pic de Croatia
Cu toate ca nu am mai scris de ceva vreme si cu toate ca mi-am propus inainte sa plec in vacanta in Muntenegru ca la intoarcere imi voi face timp sa povestesc cum a fost, nu am avut dispozitia necesara pentru a scrie. Imi propusesem sa scriu despre aceasta vacanta pentru ca si mie mi-ar fi fost de folos in cautarile febrile pe internet, pe care le-am facut cu mult timp inainte de plecare, sa gasesc cateva impresii de vacanta, frumos povestite.
Ideea cu vacanta in Muntenegru a fost relativ recenta pentru ca initial prima destinatie de vacanta la care ne gandisem a fost Turcia. Dar pentru ca ne-am gandit ca nu suntem inca pregatiti pentru un all inclusive familist, ne-am reorientat. Trebuie sa recunosc ca planificarea acestei vacanta a necesitat mult timp si destule cautari. Mi-au fost de mare ajutor toti cei care au scris pe forumul Softpedia despre experientele si vacantele lor in Muntenegru. Acolo am gasit si destule idei de cazare, locuri de vizitat, variantele de traseu pana in Muntenegru si in general toata informatia necesara. Am facut eu o triere si am ales statiunea Ulcinj. Trebuie sa spun ca nu este cea mai frumoasa statiune dintre cele pe care le-am vazut pe coasta Adriaticii in Muntenegru, insa are si Ulcinj atu-urile ei.
Drumul pana in Muntenegru l-am parcurs cu masina pentru ca avionul nu-l puteam lua decat pana in capitala Podgorica, sau eventual Dubrovnik, si in afara faptului ca era scump, eu spun ca trebuie sa mergeti cu masina sau macar sa inchiriati una pentru a si vizita un pic coasta Adriaticii, sunt peisaje de vis si locuri superbe care nu trebuie ratate. Noi venind de la Bucuresti, am iesit din tara pe la Portile de Fier, in Serbia am luat-o pe malul Dunarii, pe la Veliko Gradiste, apoi prin munti pe la Cacak, Uzice, Prijepolje, Bijelo Polje. Drumul este greu si foarte obositor, numai prin munti, multe serpentine, tiruri, camioane, vizibilitate destul de redusa. Noi am avut ghinion si am prins numai ploaie prin munti, pe alocuri si torentiala. De abia inspre Podgorica si mai apoi inspre mare a inceput sa se insenineze. Oricum este clar o mare diferenta intre vremea si temperatura din munti si cea de pe coasta. In timp ce la Zlatibor, temperatura scazuse chiar sub 10 grade, deja pe coasta sarise de 25 de grade. Noi am facut aproape 20 de ore pe drum (am avut doi soferi curajosi), dar am uitat de toata oboseala cand am vazut frumusetile din jurul nostru. La prima vedere peisajele ni s-au parut de vis, la fel si la a doua, la a treia sau la a zecea :). Canioanele Moraca si Tara (mai mare si mai spectaculos) se incadreaza si ele in peisajele de vazut, pe langa cele de pe litoral.
Am fost cazati la Ulcinj, asa cum ziceam, la apartamentele Bazar, cu o gazda primitoare in persoana lui Latif. Conditiile de cazare au fost bune, am avut la dispozitie un apartament cu terasa si cu vedere la mare, unde ne-am simtit foarte bine. Sa spun asta aici ca sa nu uit mai tarziu. Am fost uimita ca la ei erau foarte multi smochini, cresteau cam cum cresc la noi corcodusii, asa ca am putut savura niste smochine direct din pom :).
Zilele au zburat foarte repede pentru ca am vrut sa facem putin din toate.
Eu asociez tot timpul vacanta de vara cu marea, soarele si plaja asa ca am fost la Ulcinj, atat la Plaja Mica cat si la Plaja Mare. Plaja Mica este in statiune, are priveliste la cetate, mie mi s-a parut chiar mica si din cauza asta cam aglomerata. Fata de Grecia, aici, in Muntenegru, am vazut si destule plaje cu nisip. Plaja Mare ( la iesirea din statiune, pe drumul inspre Ada Bojana) in schimb iti ofera multe posibilitati. Aici sunt kilometrii intregi de plaja cu multe plaje amenajate (mie mi-a placut cel mai mult la Miami), cu sezlonguri, bar, locuri de joaca, etc. Cu Marea Adriatica nu am putut sa ma imprietenesc decat foarte putin pentru ca apa era foarte, foarte rece.
Din punct de vedere gastronomic, nu prea am ce sa povestesc. In afara de specialitatile de peste, in rest nimic notabil, ne-am hranit cu paste sau fripturi la gratar.
Am fost uimita de modul de a conduce si de a se comporta in trafic in Muntenegru. Claxoane nu prea am auzit deloc cu toate ca motive de claxonat se gaseau... Cel mai pertinent motiv ar fi fost faptul ca se opreau doua masini in paralel care blocau ambele benzi si sensuri de mers pentru ca soferii sa schimbe una, doua sau mai multe amabilitati. In acest timp soferii din cozile formate in spatele masinilor asteptau politicos ca cei doi sa isi dea binete :). De necrezut, nu?
Cu Ulcinj am facut cunostinta rapid, ne-am plimbat pe stradutele statiunii, am mancat la cateva restaurante, am vizitat cetatea. Aproape toate statiunile de pe coasta muntenegreana au in dotare cate o cetate care ofera privelisiti de vis. Ulcinj fiind cam printre ultimele statiuni din sudul litoralului (inspre Albania), am fost la o aruncatura de bat de Ada Bojana, unde am avut ocazia sa vad primul rau care se varsa in mare (asta pentru ca la noi nu am vazut inca Delta Dunarii). La plaja de nudisti de acolo nu am ajuns, dar am ajuns in schimb in unul din restaurantele de acolo cu specific pescaresc unde ne-am ospatat pe cinste cu supa de peste si peste la gratar, ales de noi. Restaurantul se numea Ponte, cel care ne-a servit stia si cateva cuvinte in romaneste si pe langa faptul ca am primit un desert gratis, i-a invitat si pe baieti sa dea la peste de pe terasa restaurantului. Oameni ospitalieri... si trebuie sa spun ca asa erau cam toti.
Am facut si cateva excursii, de fapt doua notabile, pentru ca au fost destul de lungi, am plecat dimineata si ne-am mai intors seara tarziu. Intr-una am facut o tura a coastei, am plecat din Ulcinj, cu opriri la Sfantul Stefan (Sveti Stefan), Budva, Kotor si Herceg Novi.
Sveti Stefan este superb, cetatea pe o insulita, legata cu o fasie de pamant de tarm (dar care nu este deschisa publicului) si incadrata de plaje de o parte si de alta, nu poate fi uitata vreodata. Nu o sa mai spun de fiecare data despre peisaje pentru ca erau la fel peste tot, foarte frumoase.
Budva este o statiune mare, mult mai luxoasa decat Ulcinj, cu hoteluri, restaurante si cafenele moderne, cu ambarcatiuni de lux ancorate in port. Era mult mai animata si mi s-a parut mai tinereasca. Am vizitat si cetatea din Budva, impresionanta ca si celelalte.
Urmatoarea oprire a fost la Kotor, unde nu am urcat pana la mausoleu, pentru ca nu ne-a permis forma fizica, dar unde am inconjurat golful, la dus pe la Lapetani, unde am trecut cu bacul catre Herceg Novi si la intors pe partea celalata pe la Perast. Am vrut sa vedem si Pestera Albastra (Plava Spilja, cat de greu ne-a fost sa le explicam celor de la Lapetani ce voiam sa gasim, "a natural hole in the mountains", hi, hi, hi, asa ne-am facut intelesi), cunoscuta pentru culoarea apei de un albastru puternic (de unde si numele) si pentru temperatura apei care in pestera e cu cateva grade mai calda decat apa din exterior, insa nu am reusit pentru ca am ajuns prea tarziu la Herceg Novi si nu se mai pleca la ora aceea. Mai vreau sa mentionez un lucru despre Kotor, daca ziua era impresionanta cetatea si drumul care urca de-a lungul zidurilor, noaptea era si mai impresionant peiasjul pentru ca tot acest drum era luminat iar de jos privelistea era superba.
O alta zi am dedicat-o Dubrovnik-ului, drumul pana la destinatie a fost destul de lung, dar era pacat sa ajungem la o aruncatura de bat si sa nu profitam de sansa de a-l vedea. Mi-a placut si la Dubrovnik, in afara de problemele cu parcarea (este destul de aglomerat, parcari sunt destule, aproape de cetate sunt destul de scumpe, dar in celelalte daca nu ai bani schimbati si ai decat euro, iti va fi greu sa gasesti o casa de schimb in apropiere, pentru noi cel putin, asa a fost), insa nu mi s-a parut la un nivel atat de ridicat pe cat se spune ca este. Cetatea este frumoasa, plina de turisti de toate natiile, cu multe restaurante si terase (preturi considerabil mai mari ca in Muntenegru).
Cam atat despre vacanta in Muntenegru si scurta vizita in Croatia, este si asa o postare destul de lunga dar povestita pe scurt :).
Ideea cu vacanta in Muntenegru a fost relativ recenta pentru ca initial prima destinatie de vacanta la care ne gandisem a fost Turcia. Dar pentru ca ne-am gandit ca nu suntem inca pregatiti pentru un all inclusive familist, ne-am reorientat. Trebuie sa recunosc ca planificarea acestei vacanta a necesitat mult timp si destule cautari. Mi-au fost de mare ajutor toti cei care au scris pe forumul Softpedia despre experientele si vacantele lor in Muntenegru. Acolo am gasit si destule idei de cazare, locuri de vizitat, variantele de traseu pana in Muntenegru si in general toata informatia necesara. Am facut eu o triere si am ales statiunea Ulcinj. Trebuie sa spun ca nu este cea mai frumoasa statiune dintre cele pe care le-am vazut pe coasta Adriaticii in Muntenegru, insa are si Ulcinj atu-urile ei.
Drumul pana in Muntenegru l-am parcurs cu masina pentru ca avionul nu-l puteam lua decat pana in capitala Podgorica, sau eventual Dubrovnik, si in afara faptului ca era scump, eu spun ca trebuie sa mergeti cu masina sau macar sa inchiriati una pentru a si vizita un pic coasta Adriaticii, sunt peisaje de vis si locuri superbe care nu trebuie ratate. Noi venind de la Bucuresti, am iesit din tara pe la Portile de Fier, in Serbia am luat-o pe malul Dunarii, pe la Veliko Gradiste, apoi prin munti pe la Cacak, Uzice, Prijepolje, Bijelo Polje. Drumul este greu si foarte obositor, numai prin munti, multe serpentine, tiruri, camioane, vizibilitate destul de redusa. Noi am avut ghinion si am prins numai ploaie prin munti, pe alocuri si torentiala. De abia inspre Podgorica si mai apoi inspre mare a inceput sa se insenineze. Oricum este clar o mare diferenta intre vremea si temperatura din munti si cea de pe coasta. In timp ce la Zlatibor, temperatura scazuse chiar sub 10 grade, deja pe coasta sarise de 25 de grade. Noi am facut aproape 20 de ore pe drum (am avut doi soferi curajosi), dar am uitat de toata oboseala cand am vazut frumusetile din jurul nostru. La prima vedere peisajele ni s-au parut de vis, la fel si la a doua, la a treia sau la a zecea :). Canioanele Moraca si Tara (mai mare si mai spectaculos) se incadreaza si ele in peisajele de vazut, pe langa cele de pe litoral.
Am fost cazati la Ulcinj, asa cum ziceam, la apartamentele Bazar, cu o gazda primitoare in persoana lui Latif. Conditiile de cazare au fost bune, am avut la dispozitie un apartament cu terasa si cu vedere la mare, unde ne-am simtit foarte bine. Sa spun asta aici ca sa nu uit mai tarziu. Am fost uimita ca la ei erau foarte multi smochini, cresteau cam cum cresc la noi corcodusii, asa ca am putut savura niste smochine direct din pom :).
Zilele au zburat foarte repede pentru ca am vrut sa facem putin din toate.
Eu asociez tot timpul vacanta de vara cu marea, soarele si plaja asa ca am fost la Ulcinj, atat la Plaja Mica cat si la Plaja Mare. Plaja Mica este in statiune, are priveliste la cetate, mie mi s-a parut chiar mica si din cauza asta cam aglomerata. Fata de Grecia, aici, in Muntenegru, am vazut si destule plaje cu nisip. Plaja Mare ( la iesirea din statiune, pe drumul inspre Ada Bojana) in schimb iti ofera multe posibilitati. Aici sunt kilometrii intregi de plaja cu multe plaje amenajate (mie mi-a placut cel mai mult la Miami), cu sezlonguri, bar, locuri de joaca, etc. Cu Marea Adriatica nu am putut sa ma imprietenesc decat foarte putin pentru ca apa era foarte, foarte rece.
Din punct de vedere gastronomic, nu prea am ce sa povestesc. In afara de specialitatile de peste, in rest nimic notabil, ne-am hranit cu paste sau fripturi la gratar.
Am fost uimita de modul de a conduce si de a se comporta in trafic in Muntenegru. Claxoane nu prea am auzit deloc cu toate ca motive de claxonat se gaseau... Cel mai pertinent motiv ar fi fost faptul ca se opreau doua masini in paralel care blocau ambele benzi si sensuri de mers pentru ca soferii sa schimbe una, doua sau mai multe amabilitati. In acest timp soferii din cozile formate in spatele masinilor asteptau politicos ca cei doi sa isi dea binete :). De necrezut, nu?
Cu Ulcinj am facut cunostinta rapid, ne-am plimbat pe stradutele statiunii, am mancat la cateva restaurante, am vizitat cetatea. Aproape toate statiunile de pe coasta muntenegreana au in dotare cate o cetate care ofera privelisiti de vis. Ulcinj fiind cam printre ultimele statiuni din sudul litoralului (inspre Albania), am fost la o aruncatura de bat de Ada Bojana, unde am avut ocazia sa vad primul rau care se varsa in mare (asta pentru ca la noi nu am vazut inca Delta Dunarii). La plaja de nudisti de acolo nu am ajuns, dar am ajuns in schimb in unul din restaurantele de acolo cu specific pescaresc unde ne-am ospatat pe cinste cu supa de peste si peste la gratar, ales de noi. Restaurantul se numea Ponte, cel care ne-a servit stia si cateva cuvinte in romaneste si pe langa faptul ca am primit un desert gratis, i-a invitat si pe baieti sa dea la peste de pe terasa restaurantului. Oameni ospitalieri... si trebuie sa spun ca asa erau cam toti.
Am facut si cateva excursii, de fapt doua notabile, pentru ca au fost destul de lungi, am plecat dimineata si ne-am mai intors seara tarziu. Intr-una am facut o tura a coastei, am plecat din Ulcinj, cu opriri la Sfantul Stefan (Sveti Stefan), Budva, Kotor si Herceg Novi.
Sveti Stefan este superb, cetatea pe o insulita, legata cu o fasie de pamant de tarm (dar care nu este deschisa publicului) si incadrata de plaje de o parte si de alta, nu poate fi uitata vreodata. Nu o sa mai spun de fiecare data despre peisaje pentru ca erau la fel peste tot, foarte frumoase.
Budva este o statiune mare, mult mai luxoasa decat Ulcinj, cu hoteluri, restaurante si cafenele moderne, cu ambarcatiuni de lux ancorate in port. Era mult mai animata si mi s-a parut mai tinereasca. Am vizitat si cetatea din Budva, impresionanta ca si celelalte.
Urmatoarea oprire a fost la Kotor, unde nu am urcat pana la mausoleu, pentru ca nu ne-a permis forma fizica, dar unde am inconjurat golful, la dus pe la Lapetani, unde am trecut cu bacul catre Herceg Novi si la intors pe partea celalata pe la Perast. Am vrut sa vedem si Pestera Albastra (Plava Spilja, cat de greu ne-a fost sa le explicam celor de la Lapetani ce voiam sa gasim, "a natural hole in the mountains", hi, hi, hi, asa ne-am facut intelesi), cunoscuta pentru culoarea apei de un albastru puternic (de unde si numele) si pentru temperatura apei care in pestera e cu cateva grade mai calda decat apa din exterior, insa nu am reusit pentru ca am ajuns prea tarziu la Herceg Novi si nu se mai pleca la ora aceea. Mai vreau sa mentionez un lucru despre Kotor, daca ziua era impresionanta cetatea si drumul care urca de-a lungul zidurilor, noaptea era si mai impresionant peiasjul pentru ca tot acest drum era luminat iar de jos privelistea era superba.
O alta zi am dedicat-o Dubrovnik-ului, drumul pana la destinatie a fost destul de lung, dar era pacat sa ajungem la o aruncatura de bat si sa nu profitam de sansa de a-l vedea. Mi-a placut si la Dubrovnik, in afara de problemele cu parcarea (este destul de aglomerat, parcari sunt destule, aproape de cetate sunt destul de scumpe, dar in celelalte daca nu ai bani schimbati si ai decat euro, iti va fi greu sa gasesti o casa de schimb in apropiere, pentru noi cel putin, asa a fost), insa nu mi s-a parut la un nivel atat de ridicat pe cat se spune ca este. Cetatea este frumoasa, plina de turisti de toate natiile, cu multe restaurante si terase (preturi considerabil mai mari ca in Muntenegru).
Cam atat despre vacanta in Muntenegru si scurta vizita in Croatia, este si asa o postare destul de lunga dar povestita pe scurt :).
joi, 12 august 2010
Omul e facut sa se vaite
De cateva zile aud in jurul meu numai cat e de cald afara. In discutiile intre colegi, intre prieteni, la TV, cu mama, cu iubi, etc e imposibil sa nu se strecoare si ceva despre caldura de afara. Nu spun ca nu ar fi adevarat, da, este prea cald, mult prea cald, dar m-am saturat de vaitaturi. Si eu m-am vaitat dar mi-am propus sa incetez (nu stiu daca o sa-mi iasa dar macar o sa incerc).
Acum cam asta e treaba, oricum ar fi nu esti multumit. Acum e vara, e foarte cald, te vaiti dar nici iarna nu vrei sa vina. Cand e iarna, astepti cu infrigurare vara (la propriu si la figurat), cand e vara, parca nici asa nu e bine, ca este prea cald. Cum o dai, nu o numeresti :).
Daca ar fi dupa mine si daca ar fi posibil, as renunta la somn, m-as culca doar cand m-as plictisi si nu as mai avea ce sa fac. Cu toate acestea, cand nu dorm, mereu imi vine sa ma vait ca mi-e somn. Cred ca toata lumea are exemple din astea cu duiumul.
acum m-as vaita ca mi-a sarit oja de pe unghii, ca nu am chef de muncit, ca imi e putin foame, ca as vrea nicte cioclata dar nu am la indemana, iar daca ma mai gandesc putin, pfiuuu, cate as mai gasi.
Cred ca vaiatatul a devenit asa stereotip, exact ca raspunsul la intrebarea "ce faci" (adica raspunzi mereu ca faci bine, cu toate ca sunt momente in care acest cuvant nu exprima exact starea ta de spirit). In acelasi tipar se incadreaza si "ce ma doare capul", " ce obosita sunt", etc...
Mereu ma gandesc cati oameni chiar au dreptul sa se vaite din cauza unor probleme serioase si poate nu o fac atat cat o facem noi pentru prostii.
Ma mai apuca revolta asa din cand in cand. Gata cu vaitatul, am zis :)))))).
Acum cam asta e treaba, oricum ar fi nu esti multumit. Acum e vara, e foarte cald, te vaiti dar nici iarna nu vrei sa vina. Cand e iarna, astepti cu infrigurare vara (la propriu si la figurat), cand e vara, parca nici asa nu e bine, ca este prea cald. Cum o dai, nu o numeresti :).
Daca ar fi dupa mine si daca ar fi posibil, as renunta la somn, m-as culca doar cand m-as plictisi si nu as mai avea ce sa fac. Cu toate acestea, cand nu dorm, mereu imi vine sa ma vait ca mi-e somn. Cred ca toata lumea are exemple din astea cu duiumul.
acum m-as vaita ca mi-a sarit oja de pe unghii, ca nu am chef de muncit, ca imi e putin foame, ca as vrea nicte cioclata dar nu am la indemana, iar daca ma mai gandesc putin, pfiuuu, cate as mai gasi.
Cred ca vaiatatul a devenit asa stereotip, exact ca raspunsul la intrebarea "ce faci" (adica raspunzi mereu ca faci bine, cu toate ca sunt momente in care acest cuvant nu exprima exact starea ta de spirit). In acelasi tipar se incadreaza si "ce ma doare capul", " ce obosita sunt", etc...
Mereu ma gandesc cati oameni chiar au dreptul sa se vaite din cauza unor probleme serioase si poate nu o fac atat cat o facem noi pentru prostii.
Ma mai apuca revolta asa din cand in cand. Gata cu vaitatul, am zis :)))))).
marți, 3 august 2010
E anuntata o luna fara excese
Cum pe blog nu mai postez in exces, de fapt nu cred ca am facut-o vreodata, am zis ca luna asta spun stop exceselor.
Promit sa nu mai cumpar nicio alta pereche de cizme de vara.
Promit sa nu mai cheltuiesc toti banii pe care i-am depus pe card.
Promit sa nu mai cumpar hainute pe datorie.
Promit sa nu ma mai pierd printre randuri la supermarket si sa umplu carucioare cu lucruri de care ma pot lipsi.
Promit sa pastrez excesul doar pentru consumul de apa, de fructe si de ciocolata :)))) (aceasta din urma nu face atat de bine dar nu ma pot lipsi chiar de toate placerile vietii :))))
Toate acestea se intampla intr-un scop nobil, plec ca o nebuna in concediu, cum spune prietena mea Simona. Mai am nici mai mult nici mai putin de 3 saptamani si jumatate pentru ca tot ca o nebuna ce sunt, plec iar in concediu in septembrie. Destinatia este Muntenegru, la mare, la soare. Sper sa ma impresioneze la fel de mult cum au facut-o pozele pe care le-am vazut. Si mai sper sa mai am timp sa relatez si ceva din aceasta vacanta pentru a putea reciti apoi si a-mi reaminti.
Pana la vacanta, spor la suportat caldura de 40 de grade de afara.
Promit sa nu mai cumpar nicio alta pereche de cizme de vara.
Promit sa nu mai cheltuiesc toti banii pe care i-am depus pe card.
Promit sa nu mai cumpar hainute pe datorie.
Promit sa nu ma mai pierd printre randuri la supermarket si sa umplu carucioare cu lucruri de care ma pot lipsi.
Promit sa pastrez excesul doar pentru consumul de apa, de fructe si de ciocolata :)))) (aceasta din urma nu face atat de bine dar nu ma pot lipsi chiar de toate placerile vietii :))))
Toate acestea se intampla intr-un scop nobil, plec ca o nebuna in concediu, cum spune prietena mea Simona. Mai am nici mai mult nici mai putin de 3 saptamani si jumatate pentru ca tot ca o nebuna ce sunt, plec iar in concediu in septembrie. Destinatia este Muntenegru, la mare, la soare. Sper sa ma impresioneze la fel de mult cum au facut-o pozele pe care le-am vazut. Si mai sper sa mai am timp sa relatez si ceva din aceasta vacanta pentru a putea reciti apoi si a-mi reaminti.
Pana la vacanta, spor la suportat caldura de 40 de grade de afara.
vineri, 4 iunie 2010
Maturizarea si ce implica ea
Vorbeam astazi cu prietena mea Simona pe messenger despre preocuparile noastre din ultimul timp. Vorbim pe messenger pentru ca din pacate nu ne-am mai vazut de vreo 3 saptamani si acest lucru se intampla tot din cauza preocuparilor. Trebuie sa recunosc ca unele din preocuparile ei as vrea sa ma preocupe si pe mine, spre exemplu vizita la Atena sau excursia la Paris pe care o va intreprinde in curand.
Si tot din cauza preocuparilor, nu am intrat in posesia cadoului pe care mi l-a adus de la Atena si de care profita fratele meu Nicu. Asa suntem noi, o mare familie.
Preocuparea mea principala este gatitul si imi si place. Nu le-am neglijat foarte mult pe celelalte, dar asta mi-a ocupat destul timp. Am si experimentat si o sa mai experimentez, unele retete imi ies foarte bine, altele mai putin (iubi e ascultator si le testeaza pe toate). Aseara am reusit chiar sa castigam o batalie cu robotul de bucatarie, pe care credeam ca o pierdusem, dar l-a dovedit iubi :))))).
Si hai ca m-am pierdut pe drum ca plecasem de la discutiile mele cu Simona. Ea imi spunea astazi cat de mult se distreaza cu bicicleta ei proaspat achizitionata, pe care a scos-o aseara la plimbare in parcul Titan (de fapt aseara nu stiu daca e corect folosit, avand in vedere ca a stat pana la 1 noaptea) si ca i s-a sugerat sa se perfectioneze ca sa poata face plimbari si la Paris cu o bicicleta inchiriata, evident. Tot ea imi spunea ca se vede urmatoarea Dani Otil, vrea sa treaca de la bicicleta direct la macadam, iar eu ii marturiseam la fel, ca ma vad urmatoarea Vladut :))). Concluzia a fost ca avem doua locuri vacante: Razvan si Daniela.
In prezent ea isi cauta cos pentru bicicleta si eu tava pentru prajituri.
Concluzia principala: ce ne-am mai maturizat :))))))))))
Si anul asta da, sunt nuntasa de profesie si nuntasa, nu asa la modul simplu, ci genul azi la Timisoara, maine in toata tara. Pentru ultima nunta am facut cateva sute de kilometrii si inca nu mi-am revenit. Cred ca se vede....
Si tot din cauza preocuparilor, nu am intrat in posesia cadoului pe care mi l-a adus de la Atena si de care profita fratele meu Nicu. Asa suntem noi, o mare familie.
Preocuparea mea principala este gatitul si imi si place. Nu le-am neglijat foarte mult pe celelalte, dar asta mi-a ocupat destul timp. Am si experimentat si o sa mai experimentez, unele retete imi ies foarte bine, altele mai putin (iubi e ascultator si le testeaza pe toate). Aseara am reusit chiar sa castigam o batalie cu robotul de bucatarie, pe care credeam ca o pierdusem, dar l-a dovedit iubi :))))).
Si hai ca m-am pierdut pe drum ca plecasem de la discutiile mele cu Simona. Ea imi spunea astazi cat de mult se distreaza cu bicicleta ei proaspat achizitionata, pe care a scos-o aseara la plimbare in parcul Titan (de fapt aseara nu stiu daca e corect folosit, avand in vedere ca a stat pana la 1 noaptea) si ca i s-a sugerat sa se perfectioneze ca sa poata face plimbari si la Paris cu o bicicleta inchiriata, evident. Tot ea imi spunea ca se vede urmatoarea Dani Otil, vrea sa treaca de la bicicleta direct la macadam, iar eu ii marturiseam la fel, ca ma vad urmatoarea Vladut :))). Concluzia a fost ca avem doua locuri vacante: Razvan si Daniela.
In prezent ea isi cauta cos pentru bicicleta si eu tava pentru prajituri.
Concluzia principala: ce ne-am mai maturizat :))))))))))
Si anul asta da, sunt nuntasa de profesie si nuntasa, nu asa la modul simplu, ci genul azi la Timisoara, maine in toata tara. Pentru ultima nunta am facut cateva sute de kilometrii si inca nu mi-am revenit. Cred ca se vede....
miercuri, 14 aprilie 2010
Am febra 40 de grade
Imi arde de glume asa de dimineata. Asa sunt eu o glumeata iar in ultimul timp imi arde numai de prostii. Preocuparile mele nu prea mai sunt aceleasi si nici nu m-am maritat si nici la casa mea nu m-am mutat :). Asta cu preocuparile ce sa zic, fiecare perioada cu ale ei, ieri, alaltaieri colindam cluburile in fiecare week-end, in prezent sunt concentrata cu gatitul, maine, poimaine, cine stie ce o sa imi mai treaca prin cap. E si normal pana la urma, fiecare varsta cu preocuparile ei....batrana inteleapta ce sunt :)))).
Asa cum ziceam, in prezent, sunt marcata de asta cu gatitul cu toate ca, stiu eu cine mi-a sugerat asa discret ca mi-am luat-o in cap si nu am mai gatit nimic de 2 zile, auzi tu.... Stiu ca nimic din ce am scris pana acum pare sa nu aiba legatura cu titlul si ca par a fi undeva pe campii, printre floricele, zburd cu fluturii, dar trebuie sa incep cu inceputul. Pentru ca sunt prinsa cu gatitul, s-a prins si ceva de mine. Ce? Un dragut colacel in jurul taliei. Nu e ceva de speriat in general, dar, pentru ca vine acum vara si blonda cu palarie si ochelari de soare supradimensionati vrea la plaja si stie sa si inoate, nu prea are nevoie de colacei. Asa ca s-a decis ea sa incepa sa faca niste exercitii pe care le-a tot amanat, din lipsa de timp, de chef si alte motive precum cele mentionate. S-a echipat corespunzator si pentru inceput a iesit in parcul Titan la alergat. Sunt mandra de ea ca s-a tinut bine zilele astea doua si unde mai pui ca sunt convinsa ca o sa se tina si de treaba, ca asa e ea cand ia o decizie. Are in schimb un mic hop de trecut, febra de 40 de grade pe care o are. Asta era o figura de stil, v-ati prins.
Si nu a fost chiar un soc, dar am ramas surprinsa cata lume iese in parc pentru a face miscare, lume de toate varstele, ba la plimbare, ba la alergat, ba cu rolele sau cu bicicletele.
In prima zi a fost ok, a doua zi m-am gandit ca trebuie sa merg mai departe cu miscarea pentru a nu face febra si azi, adica a treia zi, m-am transformat intr-un mic robotel atomic, cum spune tot persoana cu observatiile de care aminteam mai sus.
Nu am nevoie de o macara sa ma ridice din pat sau de pe scaun dar sper sa nu fiu nevoita sa ma asez pe vine :)))). Nu am exagerat din prima asa, dar daca nu prea mai facusem miscare, rezultatul este cel asteptat. Imi iau pauza azi, dar povestea continua.
Asa cum ziceam, in prezent, sunt marcata de asta cu gatitul cu toate ca, stiu eu cine mi-a sugerat asa discret ca mi-am luat-o in cap si nu am mai gatit nimic de 2 zile, auzi tu.... Stiu ca nimic din ce am scris pana acum pare sa nu aiba legatura cu titlul si ca par a fi undeva pe campii, printre floricele, zburd cu fluturii, dar trebuie sa incep cu inceputul. Pentru ca sunt prinsa cu gatitul, s-a prins si ceva de mine. Ce? Un dragut colacel in jurul taliei. Nu e ceva de speriat in general, dar, pentru ca vine acum vara si blonda cu palarie si ochelari de soare supradimensionati vrea la plaja si stie sa si inoate, nu prea are nevoie de colacei. Asa ca s-a decis ea sa incepa sa faca niste exercitii pe care le-a tot amanat, din lipsa de timp, de chef si alte motive precum cele mentionate. S-a echipat corespunzator si pentru inceput a iesit in parcul Titan la alergat. Sunt mandra de ea ca s-a tinut bine zilele astea doua si unde mai pui ca sunt convinsa ca o sa se tina si de treaba, ca asa e ea cand ia o decizie. Are in schimb un mic hop de trecut, febra de 40 de grade pe care o are. Asta era o figura de stil, v-ati prins.
Si nu a fost chiar un soc, dar am ramas surprinsa cata lume iese in parc pentru a face miscare, lume de toate varstele, ba la plimbare, ba la alergat, ba cu rolele sau cu bicicletele.
In prima zi a fost ok, a doua zi m-am gandit ca trebuie sa merg mai departe cu miscarea pentru a nu face febra si azi, adica a treia zi, m-am transformat intr-un mic robotel atomic, cum spune tot persoana cu observatiile de care aminteam mai sus.
Nu am nevoie de o macara sa ma ridice din pat sau de pe scaun dar sper sa nu fiu nevoita sa ma asez pe vine :)))). Nu am exagerat din prima asa, dar daca nu prea mai facusem miscare, rezultatul este cel asteptat. Imi iau pauza azi, dar povestea continua.
joi, 8 aprilie 2010
Atentie, blonda la volan
Pfff, am zis eu ca nu e condusul asta ca alegerea unei rochii, dar parcatul e si mai si. Daca aseara, de fapt era deja noapte, undeva pe la 22-23, va plictiseati de moarte, inseamna ca nu sunteti unul din prietenii mei sau unul din soferii simpatici care erau pe la ora aia pe bdul Camil Ressu. Ghinionul lor si al meu :)))). Multumesc pentru intelegere, vreau eu sa cred ca despre asta a fost vorba si nu despre vorbe dulci. Asa cum spuneam, noaptea trecuta, am distrat si enervat in acelasi timp soferii din trafic cu incercarile mele de parcare. Asta se intampla dupa ce fusesem deja la o sesiune de parcari, intr-o parcare prin spatele blocului, caci gata, deja nu mai vorbesc de sesiuni de shopping.
Reflectam eu aseara inainte sa adorm, caci iar mi s-au intors gandurile si visurile despre condus ca e greu sa mergi pe jos cu spatele, dar cu masina, normal ca e foarte, foarte greu. :)))) Blondele astea... destepte mai sunt.
Si daca va intrebati cine era blonda simpatica dintr-o masina rosie situata pe banda a doua, perpendicular pe sosea, in directia de mers :))), ei bine, eu eram. Nervii de aseara s-au transformat in zambetele de azi. Rabdare am, nu asta e problema, dar am si asteptari, nici asta nu ar fi asa o problema dar ma enerveaza ca nu imi iese. Toata lumea, ca sa ma incurajeze, imi spune ca e normal, este pe de-o parte, avand in vedere ca sunt dupa o pauza de 7 luni si asta nu in conditiile in care as mai fi condus sau m-as mai fi parcat de cand am facut scoala de soferi.
Si Habarnam al meu, simpaticul de el, nu stia ce sa mai faca aseara, sa rada, sa planga, sa se enerveze, sa ma incurajeze, sa mai parcheze el masina sau sa o lase asa, sa se amuze ca nu inteleg care e stanga si dreapta cand dau cu spatele sau sa ii vina sa se dea cu capul de parbriz. Si traiul cu o blonda are avantajele si dezavantajele lui. :))
Si da fratele meu, cred ca o sa ma gandesc serios la achizitionarea unui autocolant care sa previna soferii din trafic ca a iesit blonda pe strada.
Atentie, blonda la volan :)))))
Reflectam eu aseara inainte sa adorm, caci iar mi s-au intors gandurile si visurile despre condus ca e greu sa mergi pe jos cu spatele, dar cu masina, normal ca e foarte, foarte greu. :)))) Blondele astea... destepte mai sunt.
Si daca va intrebati cine era blonda simpatica dintr-o masina rosie situata pe banda a doua, perpendicular pe sosea, in directia de mers :))), ei bine, eu eram. Nervii de aseara s-au transformat in zambetele de azi. Rabdare am, nu asta e problema, dar am si asteptari, nici asta nu ar fi asa o problema dar ma enerveaza ca nu imi iese. Toata lumea, ca sa ma incurajeze, imi spune ca e normal, este pe de-o parte, avand in vedere ca sunt dupa o pauza de 7 luni si asta nu in conditiile in care as mai fi condus sau m-as mai fi parcat de cand am facut scoala de soferi.
Si Habarnam al meu, simpaticul de el, nu stia ce sa mai faca aseara, sa rada, sa planga, sa se enerveze, sa ma incurajeze, sa mai parcheze el masina sau sa o lase asa, sa se amuze ca nu inteleg care e stanga si dreapta cand dau cu spatele sau sa ii vina sa se dea cu capul de parbriz. Si traiul cu o blonda are avantajele si dezavantajele lui. :))
Si da fratele meu, cred ca o sa ma gandesc serios la achizitionarea unui autocolant care sa previna soferii din trafic ca a iesit blonda pe strada.
Atentie, blonda la volan :)))))
Abonați-vă la:
Postări (Atom)