miercuri, 17 septembrie 2008

Feliz cumpleaños mi papito!

Te deseo mucha salud, felicidad y mucha suerte. Muchos besitos y abrazos mi papito!
La multi ani tati! Si sa-ti traiasca sotul mami!
Tot nasa.

Floriana cea draga mie

Nu am talent la scris. Niciodata nu am avut. Imi vine sa rad si acum de jurnalele mele din copilarie si adolescenta cand ma chinuiam sa scriu si eu fraze pline de sensibilitate si semnificatii. Si nu imi ieseau, nu pentru ca nu as fi sensibila ci pentru ca pur si simplu nu am talent la scris. De asemenea, imi aduc aminte de chinurile prin care treceam sa compun eseurile la franceza. Si cate am mai compus. Le-am gasit acum dupa mult timp intr-un caiet si nu m-am indurat sa il arunc. L-am pastrat ca o dovada a muncii mele. Daca mi-a placut franceza ce sa fac acum? Si cand ma gandesc ca de asta ma lupt acum cu francezii zi de zi....
Imi place sa citesc fraze scrise de altii dar eu prefer sa raman la ale mele. Nu sunt ele pline de sensibilitate dar macar sunt fraze inteligente. De asta o ador pe Floriana Jucan. Pentru ca este sensibila si puternica in acelasi timp si reuseste prin ceea ce scrie sa fie mai aproape de cei care o citesc si o inteleg. I-am citit toate jurnalele, atat pe cele din revista Star cat si cele pe care le publica in propria revista, Q magazine, am urmarit-o in putinele emisiuni in care a aparut si i-am scris chiar si cateva mail-uri la care mi-a si raspuns. Ii apreciez inteligenta, feminitatea si taria de caracter, felul in care a reusit sa treaca peste atatea lucruri si sa reuseasca in viata. Apreciez de asemenea faptul ca este credincioasa si ii indeamna si pe cei din jur sa fie la fel si ca mereu a incercat sa insufle celorlati dragostea pentru opera, pentru arta sau lectura. Recunosc ca datorita ei l-am descoperit pe Napoleon (si nu numai) in alt fel decat o facusem la cursurile de istorie. Nu o pot considera modelul meu in viata, nu pentru ca nu merita ci pentru ca pur si simplu nu am un astfel de model si nici nu cred ca voi avea vreodata. Dar asta nu ma impiedica sa o admir la trecut, prezent si viitor.
Nasa

vineri, 12 septembrie 2008

La multi ani Beatrice!!!!!!!

Betty a fost cea mai sarbatorita. Am zis eu ca ii uram la multi ani la momentul potrivit numai ca la acel moment am fost ffff ocupata si nu am avut timp sa-i urez pe blog. Ca in rest......I-am urat sambata cand am sarbatorit-o pana in zori si ce am mai sarbatorit-o toti, de la primul pana la ultimul si altii pe langa noi. I-am urat la telefon pe 10 septembrie cand de fapt a fost ziua ei, i-am urat si mai pe seara la terasa cand ne-am vazut sa o sarbatorim iar si iar si iar. Nu de alta dar o merita :). Si ii urez si acum pe blog. Si trebuie sa ii multumesc pentru trandafirul alb pe care mi l-a dat si eu l-am luat chiar daca ea era sarbatorita dar asta e, am o slabiciune si nu pentru flori in general ci doar pentru trandafirii albi. Toata lumea stie, toata lumea care ma iubeste :). Iar cine ma va iubi cu adevarat imi va oferi multi, multi, multi, multi (as mai pune dar ma opresc).
Din seara distractiei nu ofer prea multe amanunte, nici nu imi aduc aminte unele dintre ele, esentialul e ca ne-am distrat si pot sa si generalizez. Concluziile serii sunt ca m-am distrat cu Roxana cum o faceam pe vremuri, bine ai revenit alaturi de mine prietena mea, ca Beatrice a fost la inaltime si la propriu si la figurat, ca fina a fost distractiva la maxim ca de obicei si ca eu am devenit a cuiva pentru totdeauna ( e doar o gluma bineinteles).
Inchei tot sarbatorind-o pe Beatrice: LA MULTI ANI BETTY!
Nasa

vineri, 5 septembrie 2008

Niciun titlu

Sunt mai bine astazi si pentru asta trebuie sa ii multumesc prietenei mele Roxana ca m-a inveselit de dimineata. De asta scriu si pe blog ca ma simt chiar bine azi. Mereu am zis ca experienta mea de viata, nu foarte mare ca doar sunt tanara (mai sunt doua luni si mai imbatranesc putin), se datoreaza intr-a anumita masura prietenelor mele, foste si acuale (unele din foste sunt si actuale si sper sa fie si viitoare:)). De data asta m-am convins, ca nu pot spune ca am invatat ca nu trebuie sa faci sacrificii imense si sa te schimbi la 180 de grade doar pentru a-l multumi pe cel de langa tine. Nu sunt absurda sa spun ca sunt adepta vorbelor cine ma place ma place asa cum sunt dar nici nu sunt dispusa sa renunt la ce imi place sa fac. Sunt dispusa sa ma adaptez unor situatii si sa fac mici sacrificii dar nu sa ma schimb cu totul. Nu cred ca as putea oricum si nici nu imi doresc asta, nici pentru mine dar nici pentru prietenele mele. De aceea imi doresc ca Roxana sa fie puternica si sa poata sa ia decizia cea mai buna pentru ea. E prietena mea, am trecut prin multe, multe impreuna si vreau tot binele din lume pentru ea.
Cum spuneam si in mesajul trecut am avut niste zile, care s-au transformat in doua saptamani deja, nu foarte bune. Nu imi mai place nimic, asta e trecem si peste. Week-endul trecut oricum am facut exact ce spuneam ca o sa fac, am profitat de teancul de reviste care a devenit amenintator de mare. Dar week-endul asta se anunta petrecere, mare petrecere nu asa. Sper cu ocazia asta sa ies cu totul din starea de care vorbeam, nu de alta dar daca nu ma distrez sambata ma va omori proaspat intoarsa din Canada, Beatrice. Ea da petrecerea ca saptamana viitoare e ziua ei. La multi ani ii uram la momentul potrivit. Dar de pupat o pupam inainte pe prietena noastra Betty, si eu si fina :).
Nasa