Ce inseamna sa ai un tupeu fantastic

Ar trebui sa scriu despre altceva dar sper sa am dispozitia necesara in week-end asa in pauzele de chestionare. Acum sunt marcata de altceva, altceva-ul asta nu e ceva nou dar totusi... dupa ultima intamplare de aseara, daca pot sa-i spun asa, nu ma mai pot abtine si asta cu abtinutul e ceva mai greu pentru mine.
Sunt obisnuita sa ignor fluieraturile admirative ale muncitorilor din constructii sau din spalatoriile auto (nu am cum sa nu-mi aduc aminte o scena din Bridget Jones cand scriu despre asta) cat si claxoanele, la fel de admirative ale tinerilor sau nu, care se gandesc sa iti atraga atentia (ca sa nu spun altfel) pe strada. Ignoranta asta m-a facut sa nu-l bag in seama pe un prieten de-al meu blocat in trafic si care ma claxona de zor saracul(pana nu m-a strigat pe nume nu m-am intors). Modalitatile de a atrage atentia fetelor sunt nenumarate, nu are rost sa le enumar eu aici dar parca in ultimele zile am avut parte de asta din plin. Saptamana trecuta, in drumul catre stomatoloaga mea preferata, doi tineri ma transformasera intr-o pisica pe nume Georgiana ca m-au pasait de imi venea sa le spun eu mars nu mai zic unde :). Dupa, un domn trecut de prima tinerete s-a gandit ca i-ar sta si lui bine la bratul unei tinere domnisoare blonde (macar formula de adresare a fost mai politicoasa). Din pacate sau din fericire, raspunsul meu cred ca i-a cam taiat pofta si nu cred ca a apreciat sfatul meu de a isi gasi preocupari sau iubite adaptate varstei (da, da, dragostea nu are varsta, dar nici bunul simt nu are).
Ieri, tot in drumul meu, tot spre stomatoloaga mea simpatica (si nu drumul e de vina ca altfel nu mai ma intalneam si cu Irina Marinescu la vecinul care repara biciclete), un tanar intr-o masina rosie de fite, pe jumatate iesit pe geam imi facea cu unul din ochii incadrati intr-un cap de porc, impresionat probabil de tinuta mea super, creata cu o zi inainte la Mini prix.
Si aseara, ca sa fie totul complet, tot un tanar (eee, macar a mai scazut varsta) adolescent (parea la pubertate) mi-a soptit suav si grabit, nu de alta dar ca sa termine repede ce avea de zis: "ce bine arati, ai prieten?". Si asa de incheiere tocmai am aflat de la un prieten de-al meu ca am fundul migdala si asta nu e o concluzie asa oarecare, ci a fost trasa in urma unor studii si analize care au vazut lumina zilei intr-un ziar de prestigiu.
O fi atitudinea mea de vina? Ca in general nu prea iti vine sa te bagi in seama cu mine, daca dau ochii peste cap o data nu iti mai doresti si a doua oara. Si de-a lungul timpului am aflat cum ma percep oamenii asa la prima vedere. Un prieten bun de-al meu imi spunea odata ca daca m-ar vedea intr-un club si-ar dori sa ma agate dar nu prea ar avea si curajul sa se bage in seama. Si am zis ok, asa da :).

P-astia cine i-o mai fi inventat?

Cred ca trebuie sa o rog pe Simo sa-l intrebe pe Garofel daca am scris corect titlul:).
Urasc insectele: gandacii, gandaceii, fluturii aia urati (brr, mi se face pielea de gaina), mustele (cah, ce scarboase sunt) si nu in ultimul rand TANTARII. Mi se par draguti fluturii aia colorati sau dragute, buburuzele dar numai in forma de brosa, cercei si alte accesorii (glumesc, pe astea le-as suporta si in forma lor, numai ca de la distanta). Cand eram mica era si mai grav, nu suportam niciun fel de insecta, iar reactiile erau dintre cele mai placute ( nu ca acum ar fi mare diferenta). Daca, din nefericire, vreo insecta avea amabilitatea sa se aseze pe mine, sa te tii frate, tipetele mi se auzeau de la kilometrii buni. Ideea e ca nu faceam nimic, adica nu intreprindeam nicio actiune de inlaturare a ei ci tipam si plangeam pana cand cineva panicat venea sa vada de ce tip ca din gura de sarpe. Si acum am niste reactii dragute, dat din maini, agitatie, depinde de locul faptei.
Mai pricep si eu una, alta. Spre exemplu, am inteles, cainele este cel mai bun prieten al omului, da, ok, sunt de acord (si de caini ce frica imi e...) dar TANTARII astia, cine i-a inventat? Nu le inteleg rostul existentei. Streseaza oamenii, ii ciupesc, bazaie, transmit boli, sunt niste idioti si niste cretini, tampitii tampitilor. (si astea nu fac parte din ciclul alint). In dimineata asta, picioarele mele au pojar, tot in dimineata asta, dar mult mai devreme, undeva pe la 4, cand inca nu se luminase de ziua, eu ma distram copios, palmuindu-ma singura din cand in cand in ritmul unei bazaieli. Sa fi fost 2, nuuuuu, sa fi fost 3, nuuuu, sa fi fost o ceata, posibil, sa fi fost 2-3 care faceau cat o ceata, daaaa. Vreo 2 am palmuit sigur, dar nu stiu de ce nu au dus si ei vestea mai departe ca e una crizata care are chef de palmuit si ca ar fi bine sa nu o mai deranjeze. Ce insomnii, deja sport curat. Dar in seara asta, ce le-am pregatit, atmosfera nu asa, pastilute gratis, ritm lent si ameteala cat cuprinde. Pana una, alta, pojarul ramane si cearcanele la fel.
Daca voi ma vreti, eu nu va vreau.

Miorita laie, laie bucalaie....

Blogul nu-ti mai place, gura iti tot tace.... Toata lumea se intreaba daca am mai scris ceva, raspunsurile variaza de la caz la caz.
Sunt la birou iar task-urile sunt gramezi, gramezi, dar fiind o caldura exagerata pentru ca aerul conditionat ne lipseste cu desavarsire, creierul meu nu functioneaza la randament maxim, de fapt de abia se chinuie sa transmita niste mesaje degetelor mele care se tarasc alene pe tastatura. Si cum cand sunt intr-o anumita suferinta creierul meu e blocat, m-am gandit ca asa blocat cum e poate ma face sa uit de miorita aia din titlu si sa compun cateva randuri lipsite de inteligenta. In general gandesc, prea mult cateodata, dar cand am anumite neajunsuri (si acum vorbesc de cele de natura fizica) nu ma pot concentra. Daca imi e foame, trebuie sa mananc, daca imi e sete, trebuie sa beau (apa plata), daca am pofta de ciocolata (asta se intampla des), trebuie sa intru in posesia unei bucatele cat de mari :) si lista poate fi mult mai lunga. Inainte imi puteam controla nevoile fiziologice, daca imi venea sa fac o treaba mica, ma puteam abtine o perioada lunga, acum nici vezica nu ma mai asculta. Da, am probleme grave, insomniile de saptamana trecuta sunt chiar nesemnificative. Am uitat de ele, nu complet, ca ar fi fost mult prea frumos, dar am beneficiat de odihna week-endul trecut pentru ca am fost la casa mea de odihna (acasa la parintii mei), unde ma retrag in momente mai dificile, pentru ca tot acasa e acasa. Am si un prieten de nadejde, un beculet care a primit o misiune clara de la mami, sa imi lumineze noptile si sa imi vegheze somnul. Tot cu Mircea Badea adorm, dar sunt totusi pe drumul cel bun.
Sunt ocupata, asta nu este ceva nou, pentru ca tot timpul eu trebuie sa am un plan si cate ceva de facut, dar in ultimul timp am lasat deoparte plimbarile, distractiile, cluburile, bine, nu am avut nici starea necesara si nici ultimele evenimente nu au fost prea incurajatoare. De plimbat, dupa ultima escapada la Campulung Muscel, de data asta, nu am mai fost nicaieri. Nu am povestit nimic despre asta, a fost un week-end dragut in care mi-am adus aminte cum e sa te plimbi cu vaporajul la Vidraru, in care m-am bronzat cu urme si am admirat niste peisaje superbe, care nu ma asteptam sa fie chiar atat de incantatoare si in care mi-am dat seama, pentru a nu stiu cata oara (fara numar) cat de bine seman cu mami.
M-am apucat de scoala de soferi, dar despre asta voi vorbi pe larg altadata, un lucru e cert, trezirile la 5 dimineata nu au un efect prea datator de energie, noroc cu dnul Varzaru, dnul instructor, un om deosebit, care ma ajuta sa ma trezesc mai cu o gluma, mai cu o cicaleala (si despre dansul, mai pe larg, altadata).
Inca ceva si am terminat, Simo si-a facut blog (te pup si ne vedem maine la un scos de nerv si la o salata Cezar si o apa plata dupa).

Sunt o lady.....Gaga

I'm obsessively opposed to the typical

Midnight at the glamour show on a Sunday Night

Everybody drink a lotta whiskey and wine

We dance like no tomorrow

We’re on Burlesque time
But everybody’s gotta work tomorrow at nine

Just dance, gonna be okay :)

All we care about is runway models
Cadillacs and liquor bottles

Boys, boys, boys, we like boys in cars
Boys, boys, boys, buy us drinks in bars
Boys, boys, boys with hairspray and denim
And boys, boys, boys, we love them, we love them
Let's have some fun, this beat is sick
I wanna take a ride on your disco stick
Don't play too much just as that kid
I wanna take a ride on your disco stick

Touch me baby but don’t mess up my hair

Love me crazy
 cause when it's love if it's not rough it is fun, fun.

Don't be dirty ice cream, baby.

Sunt mai odihnita si incep sa imi revin, sau poate nu.......

Insomniaca

Da, despre mine este vorba. Am insomnii si cred ca este pentru prima data in viata cand nu reusesc sa ma odihnesc de doua saptamani. Motivele sunt intemeiate dar si oboseala se simte din ce in ce mai mult. Nu sunt suparata, dar sunt trista si epuizata, sunt intr-unul din momentele din viata cand as vrea sa pot schimba ordinea fireasca, sau nu, a lucrurilor, sa ma iau la tranta cu viata si destinul, sa pot sa trec mai usor peste durere si sa nu-mi mai fie atat de frica. De suparat nu ai pe cine sa te superi, trebuie doar sa gasesti puterea sa treci mai departe, in tine si in dragostea si sprijinul celor dragi care se chinuie sa iti aline suferinta. Inca o data am invatat ca daca azi esti fericit trebuie sa profiti din plin de acel moment pentru ca a doua zi totul se poate schimba. Din pacate trebuie sa cunoastem si supararea si durerea, si tristetea si dorul, frica sau neputinta. Si inca o data, mi-am intarit niste convingeri: nu exista pe lumea asta durere mai mare ca pierderea celor dragi, durere accentuata de neputinta in fata destinului si a lui Dumnezeu.
Nu vreau ca acest post sa fie prea lung, vreau doar sa am puterea sa alin suferinta unor persoane dragi mie care sufera mult mai mult ca mine. Ma voi ruga la Dumnezeu sa le aline dorul si sa le dea forta sa depaseasca durerea si sa mearga mai departe.