Eu cu cine votez?

Nu are nicio legatura titlul cu ce urmeaza. Vreau sa scriu despre cu totul altceva. Week-endul acesta care doar a trecut, prietena mea pe care o cunosc de foarte mult timp pentru ca am fost colege in scoala generala, prietene din clasa I, ce fel suna si e si adevarat pe deasupra, s-a maritat. Am fost alaturi de ea, bineinteles si de proaspatul sot si vechiul iubit (ca doar sunt de 10 ani impreuna), eu si alte prietene, emotionate, unele mai mult altele mai putin. Mireasa foarte frumoasa cu o rochie suberba care era parca facuta special pentru ea, mirele la fel dar fara rochie, atmosfera placuta, am dansat, am mancat, ne-am simtit bine. Si daca tot despre nunta este vorba, nu se putea sa fie doar despre cea la care am participat ci si despre alta la care voi participa dar in alta calitate, cea de mireasa. Asa ca tema principala a acestui week-end, dupa modelul eu cu cine votez a fost eu cu cine ma marit. Nu am facut eu din asta tema principala, ci au avut grija altii in jurul meu. Incepand cu prietenele curioase, unele maritate, altele insotite, continuand cu rudele miresei si terminand cu rudele mele. Toata lumea care auzea ca am fost la nunta, punea intrebarea cheie. Pe langa faptul ca am fost neinsotita, lucru normal in ceea ce ma priveste, am dezamagit pe toata lumea ca nu am prins buchetul. Va rog frumos sa ma scuzati, nu o sa se mai intample. Eu am privit partea buna a lucrurilor, pai daca veneam insotita, mai puteam face ravagii printre barbatii bine trecuti de prima tinerete si printre cei care nu au trecut inca? Cred ca da.....Am fost compatimita si consolata ca atunci cand va fi momentul imi voi intalni si eu le prince charmant. Am tacut ingaduitoare, riscam prea mult daca as fi spus ce as fi avut de zis. Eeeeeee, si cand m-oi marita, sa vezi atunci comentarii.......
Fina, sper ca tu nu ti-ai pierdut speranta si ca ai incredere in nasa. Si sa nu-ti vina vreo idee sa te mariti inaintea mea.

Sunt femeie si nimic din ceea ce e femeiesc nu mi-e strain

"Sunt om si nimic din ceea ce este omenesc nu mi-e strain. Tanjesc dupa intelepciune. Ma emotionez in fata cuvintelor turnate in forme perfecte. Invidiez geniul, coerenta, profunzimea spiritelor mari. Ard de admiratie in fata a tot ceea ce poarta semnul infinitului.
Si totusi, daca asupra mea ar pogori un miracol care mi-ar da dreptul sa-mi pun o singura dorinta, prin care sa cer sa fiu altcumva, altceva, mai ceva decat sunt, nu as avea destula tarie sa strig dupa o inmiita putere de munca. N-as avea curajul sa cer minunea eruditiei. Nici virtutea constructiilor artistice desavarsite. Nu m-as incumeta sa implor descuierea portilor catre lumile spiritului etern. Prea lunga mi s-ar parea calea pana la salvarea suletului nemuritor.....
Sunt friguroasa, dar imi place sa port vesminte subtiri. Sunt puternica, dar imi place sa fiu alintata. Sunt femeie, dar ma tratez, luandu-ma la tranta cu decizii barbatesti.....
Imi plac jeansii de firma pe care-i asez, tot mai multi, tot mai scumpi, pe umerasele din sifonier. Nu mi-e dor deloc de blugii cei rupti si cei ieftini pe care-i purtam in studentie. Dar imi e, da imi e dor de noaptea in care am dormit imbracata cu ei, pe malul unei mari a carei nemarginire concura, fara sorti de izbanda, cu dragostea mea. M-am naravit sa merg la coafor macar de doua, daca nu de trei ori pe saptamana. Sa-mi susure in ureche stilistul, cu glas catifelat, ca se poarta liniile ovale, alunecoase, sinuoase, dragastoase. Sa-mi imparta parul in suvite fine, sa mi-l rasfete, sa mi-l invete cu nuante de aur. Nu mi-e dor de anii ciufuliti si canepii in care-mi purtam parul prins intr-o coada de manz. Dar mi-e dor, da, imi e dor de increderea naravasa pe care o aveam in mine si-n el, de galopurile fericite catre bratele iubitului dintai, de mirosul sarat al brizei primite din goana, drept in inima.
M-am dedulcit si la cativa pantofi de firma, la cate-o geanta din piele tandra, la manusi moi. N-as prea mai vrea sa le schimb cu tenisii rupti, cu rucsacurile sarmane, si nici de frigul mainilor indesate-n buzunarele pline cu batiste de panza nu mi se face dor prea adesea. Dar ma gandesc mereu la anii in care imi era de ajuns sa imi iau o pereche de sireturi ca sa simt ca mi-am facut un cadou, de bucuria nauca de-a indesa in rucsac, langa cartea lui Paler, un mar, de bataile nebunesti ale inimii cand mainile noastre se intalneau, hotarate sa lupte impreuna impotriva iernii si a uitarii si a neiubirii.
Asez cu grija, an de an, pe rafturile dulapului, felii din viata mea. Imi asez cu duiosie obrazul pe fularul pufos, imi odihnesc obrazul pe gulerasul de blana, imi racoresc fruntea pe esarfa neagra de matase. Doar haine? O viata! Atingerea lor imi va destepta in mine, candva, parfumul schimbator al unei varste castigate. Pierdute. Totuna.
Am nevoie, urgent, de un stilist pentru viata. E musai sa vina cineva sa imi spuna, ca-n magazinele bune, ce se asorteaza cu ce. E toamna, mi-e frig, dar imbrac, indaratnic, vesminte subtiri. E tarziu, mi-e frica de nopti fara imbratisare, dar ma mandresc mai departe cu gandul frumos ca nu stiu sa iert, nu pot sa uit. Ma invart ametitor intr-un univers de contraste, dar n-am curajul sa opresc planeta, nu-ndraznesc sa vreau sa cobor.
Traim intr-o epoca in care a fost abolita condamnarea la uratenie. Frumusetea este o arma si trebuie sa invatam unde si cum o putem afla sau achizitiona, cum o putem utiliza cu maiestrie fara s-o uzam. N-are rost sa plecam ochii in pamant si sa mimam jocul indiferentei. In acest veac se poarta frumusetea si trebuie sa muncim, sa asudam, sa economisim, sa flamanzim, sa ne incordam, sa ne dam de trei mii de ori peste cap ca s-o dobandim. E nedrept, e ridicol, e dramatic, dar nu se poate altfel.
Daca deasupra mea ar pogori un miracol care mi-ar da dreptul sa-mi pun o singura dorinta prin care sa cer sa fiu altcumva, altceva, mai ceva decat sunt, as cere, cu nesimtita incapatanare, frumusetea. Sunt femeie si nimic din ceea ce eeste femeiesc nu mi-e strain."
N-am fost eu, a fost Alice Nastase care mie, una imi place la nebunie, la fel cum imi place si Mihaela Radulescu sau Floriana Jucan. Jos palaria!
Nasa

Multi ani Simona!

χαρούμενα γενέθλια! Fata, mor de ras, poate te-am injurat. E posibil oricum, dar sa stii ca nu e vina mea, Google translate e de vina. Si acum sa iti zic si ca la noi La multi ani Simona. Credeai ca te ignor, ca nu iti scriu si ceva pe blog. Poate cu ocazia asta o sa il citesti si tu. Iti dorim numai de bine, si eu si fina.
Oricum multumim pentru masa si dans, ne-am simtit foarte bine. As dori sa-ti aduc aminte ca am niste poze compromitatoare din seara cu pricina. Ce-ti mai place distractia fetito! Si sa-ti comunic ca s-a distrat toata lumea din cauza coifului pe care l-ai uitat in masina. Sper sa-ti fi placut cadoul nostru mai mult decat al altora :) (glumesc oricum). Noua ne-a placut si l-am ales si cu drag.
Nu prea am mult timp ca sunt la birou dar ti-am zis esentialul. Te pup si ne vedem diseara domnisoara doctor. La multi ani si de la domnisorul inginer :).