Omul e facut sa se vaite

De cateva zile aud in jurul meu numai cat e de cald afara. In discutiile intre colegi, intre prieteni, la TV, cu mama, cu iubi, etc e imposibil sa nu se strecoare si ceva despre caldura de afara. Nu spun ca nu ar fi adevarat, da, este prea cald, mult prea cald, dar m-am saturat de vaitaturi. Si eu m-am vaitat dar mi-am propus sa incetez (nu stiu daca o sa-mi iasa dar macar o sa incerc).
Acum cam asta e treaba, oricum ar fi nu esti multumit. Acum e vara, e foarte cald, te vaiti dar nici iarna nu vrei sa vina. Cand e iarna, astepti cu infrigurare vara (la propriu si la figurat), cand e vara, parca nici asa nu e bine, ca este prea cald. Cum o dai, nu o numeresti :).
Daca ar fi dupa mine si daca ar fi posibil, as renunta la somn, m-as culca doar cand m-as plictisi si nu as mai avea ce sa fac. Cu toate acestea, cand nu dorm, mereu imi vine sa ma vait ca mi-e somn. Cred ca toata lumea are exemple din astea cu duiumul.
acum m-as vaita ca mi-a sarit oja de pe unghii, ca nu am chef de muncit, ca imi e putin foame, ca as vrea nicte cioclata dar nu am la indemana, iar daca ma mai gandesc putin, pfiuuu, cate as mai gasi.
Cred ca vaiatatul a devenit asa stereotip, exact ca raspunsul la intrebarea "ce faci" (adica raspunzi mereu ca faci bine, cu toate ca sunt momente in care acest cuvant nu exprima exact starea ta de spirit). In acelasi tipar se incadreaza si "ce ma doare capul", " ce obosita sunt", etc...
Mereu ma gandesc cati oameni chiar au dreptul sa se vaite din cauza unor probleme serioase si poate nu o fac atat cat o facem noi pentru prostii.
Ma mai apuca revolta asa din cand in cand. Gata cu vaitatul, am zis :)))))).